O mie de km și-o inimă ce bate... pentru tine, căci nimic nu se compară cu iubirea ce ți-o port!

Fericirea se rezumă la acele momente în care realizezi cât de mult însemni în ochii oamenilor dragi.

A fi diferit rezultă a fi catalogat ciudat. Cine spune că a fi ciudat e un defect? Lumea în sine este așa.

Într-o lume superficială, iubirea devine un subiect tabu. Toți avem o definiție pentru ea, însă puțini îi trăim sensul.

Privea nedumerită în fața unui panou. În căști se derula muzica. În ochi îi licărea o sclipire. Era invincibilă, sau cel puțin așa prefera să creadă. Seară de mai, nici prea caldă, nici prea rece. Așa era și ea. Pentru unii rezervată, pentru alții prea ciudată. Pentru el, ea era perfectă. Pentru ea, el era... Continue Reading →

„O nouă zi, noi aventuri!”. Cam acesta ar fi principiul după care ar trebui să trăim, sau cel puțin așa am auzit. Pare ușor în teorie, însă în practică devine mai dificil. Pe unii grijile și problemele îi urmăresc și în somn, în timp ce pe alții aventurile îi așteaptă după colț. Spunea cineva că:... Continue Reading →

E nouă... în oraș. E fixul care nu mai sună. Vintage. Nouă și nouă minute, se îndreaptă spre stația cea nouă. Acum și el o urmărește. Nouă doar ni se pare. Lui i se afirmă. Căci ea e visul în culoare vie, înrămat în nostalgie. Sună precum o romanță, creată într-o pură ambianță... de primăvară.

Hai să ne întâlnim la o cafea. Să îmbinăm amarul zilelor friguroase cu mireasma dulcei primăveri. Să vorbim cum în alte împrejurări nu am vorbit. Să clarificăm incertitudinea privirilor de altădată. Corectitudine și punctualitate, te aștept într-o seară la marginea pădurii, lângă un râu, la ora apusului, pe data unei luni pline cu cerul înstelat.... Continue Reading →

Îmbrățișarea se concretizează într-un sentiment pe care îl manifești din diferite motive, în diverse situații. Este modul prin care ne conectăm sufletele la cel mai înalt nivel... acolo unde cuvintele se pierd, dar se amplifică emoția.